sâmbătă, 23 octombrie 2010

Sase scuze inutile pe care le invocam pentru a nu economisi

Stim cu totii ca daca vrem sa atingem stabilitatea financiara, trebuie sa economisim bani. Cu toate acestea, cei mai multi din noi amanam s-o facem sau ne amagim ca strangem de fapt bani printr-un fond de pensii. Sau, mai rau, credem ca nu e nevoie sa economisim, pentru ca acest lucru ar insemna sa ne abtinem de la mici placeri.

De ce nu economisesc oamenii? Iata cateva "scuze" frecvente!

1 "Nu castig destul"

"Ti se pare ca nu ai destui bani pentru ca intotdeauna te lasi pe tine la urma", spune Julie Stav, autoarea cartii "The Money In You!: Discover Your Financial Personality and Live the Millionaire's Life", citata de MSN Money. Daca atunci cand primesti salariul primele lucruri pe care le platesti sunt ratele, datoria de la card sau impozitul pe masina, probabil te numeri printre cei care folosesc scuza aceasta, continua ea.

Pentru a te asigura ca ai economisit o anumita suma, pune-o intr-un cont imediat ce ai primit salariul, inainte de a plati orice altceva.

"Incepe cu 5% din salariu", spune Stav, "si poate vei reusi la un moment dat sa cresti procentul. Daca primesti o prima sau o marire, adauga-le la economii".

2 "O sa economisesc mai incolo"

"Acest lucru cel mai probabil nu se va intampla niciodata", este de parere Rob Bennett, editor la PassionSaving.com. "Timpul trece, tu imbatranesti si devine din ce in ce mai greu sa scapi de obiceiurile proaste."

Cei care amana economisirea nu realizeaza un lucru destul de important: timpul ar trebui sa lucreze pentru tine, nu impotriva ta. Altfel spus, mai bine folosesti timpul care trece pentru a strange bani, decat pentru a amana.

3 "Merit si eu sa ma rasfat din cand in cand"

Scopul unui plan de economisire solid nu este sa te priveze de micile placeri ale vietii. Banii pusi deoparte nu sunt doar pentru siguranta unui trai bun la batranete, ci si pentru aceste mici cheltuieli din impuls.

Daca acesta este principalul motiv pentru care nu economisesti, Julie Stav recomanda crearea unor conturi separate de economii - unul pentru batranete, altul pentru cheltuieli, si asa mai departe.

O alta modalitate, de data aceasta psihologica, de a evita aceasta scuza este sa tratezi insasi economisirea ca pe un lux care iti ofera libertatea de a nu fi apasat de probleme financiare.

4 "Se va ocupa altcineva de asta"

De obicei, aceasta scuza apare in cupluri, cand unul dintre parteneri se asteapta ca economisirea sa fie sarcina celuilalt. Cu toate acestea, oricine poate cadea in capcana, pentru ca persoane carora sa li se poata "delega" economiile se gasesc oricand.

Alte forme ale acestei scuze sunt asteptarea dupa o mostenire sau speranta unui castig la jocuri de noroc sau la loterie.

Trebuie sa tii minte ca, la urma urmei, doar tu esti responsabil de siguranta ta financiara, chiar daca in gospodaria ta altcineva se ocupa de operatiunile serioase.

5 "Economisesc deja printr-un fond de pensii"

Este adevarat ca trebuie sa-ti asiguri un trai decent dupa ce te retragi din activitate, insa daca nu-ti constitui si un fond de urgenta sau unul pentru cheltuieli de placere, s-ar putea sa te ingropi in datorii.

"Multi oameni ajung in situatiii neplacute pentru ca nu economises nimic. Au impresia ca daca poseda o casa sau depun bani intr-un fond de pensii toate problemele lor au disparut. Daca insa li se strica masina sau se imbolnavesc, incep sa se imprumute", spune Julie Stav.

6 "Aceasta achizitie este de fapt o investitie/se va amortiza"

O alta scuza folosita frecvent pentru a cheltui bani este ca anumite produse sau servicii valoreaza de fapt mai mult decat scrie pe eticheta sau ca vor valora mai mult in timp. Desi unele lucruri, cum ar fi educatia, pot intra in aceasta categorie, de cele mai multe ori acesta este pur si simplu inca un motiv pentru a arunca bani pe fereastra.

"Auzi tot timpul oameni care spun, de exemplu: 'Ar trebui sa plec in vacanta, sa invat despre alte culturi'. Foarte adevarat, insa mai bine pui in balanta siguranta financiara si beneficiile unei calatorii si vezi care iese castigator", spune Rob Bennett. O idee mai buna ar fi sa pui bani deoparte pentru acea vacanta. Va dura ceva mai mult, insa calatoria nu te va lasa cu gauri mari in buget.

joi, 1 iulie 2010

OSTEOPOROZA - un duşman ce atacă din umbră


Termenul "osteoporoză" înseamnă literalmente "os poros". Boala este considerată un duşman ce atacă din umbră deoarece pierderea masei osoase nu este însoţită de vreun simptom. Oasele devin însă atât de fragile, încât în urma unui efort brusc, a unei lovituri sau a unei căzături se fracturează foarte uşor. Cele mai expuse riscului sunt şoldul, încheietura mâinii, coastele şi vertebrele. În mintea multora, osteoporoza este boala femeilor în vârstă, cu o constituţie delicată. Totuşi şi tinerii pot cădea victimă acestui duşman.

O gravă problemă de sănătate

Fundaţia Internaţională pentru Osteoporoză semnalează că "la fiecare 30 de secunde, o persoană din Uniunea Europeană suferă o fractură din cauza osteoporozei". În Statele Unite, 10 milioane de oameni au această boală, iar 34 de milioane sunt expuşi riscului, având o masă osoasă scăzută. Mai mult, Institutele Naţionale de Sănătate (SUA) precizează că, "una din două femei şi unul din patru bărbaţi cu vârsta de peste 50 de ani vor avea la un moment dat în viaţă o fractură osteoporotică". Şi nu sunt speranţe ca statisticile să fie mai îmbucurătoare!
Într-un comunicat de presă, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) estimează că, la nivel mondial, numarul fracturilor provocate de osteoporoză se va dubla în următorii 50 de ani. Predicţia se bazează pe creşterea preconizată a populaţiei vârstnice. Acest lucru nu schibă insă cu nimic gravitatea consecinţelor. În rândul celor ce au osteoporoză, rata invalidităţii şi cea a mortalităţii sunt ridicate. Aproape 25% dintre bolnavii de peste 50 de ani cu fractură de şold mor din cauza complicaţiilor în mai puţin de un an de la producerea fracturii.













Sunteţi expuşi riscului?
Studiile recente arată că un important factor de risc în osteoporoză este ereditatea. Când unul din părinţi a avut o fractură la şold din cauza acestei boli, riscul ca şi copiii lui să sufere o astfel de fractură poate fi de două ori mai mare. Un alt factor este malnutriţia copilului nenăscut, care poate avea drept rezultat o densitate osoasă scăzută în copilărie. Nici vârsta nu este un factor de neglijat. Cu cât îmbătrânim, cu atât oasele noastre devin mai fragile. Şi anumite afecţiuni, precum boala Cushing, diabetul şi hipertiroidismul, pot avea un rol determinant în apariţia osteoporozei.
În cazul femeilor, menopauza aduce cu sine o scădere a producţiei de estrogeni, hormoni care protejează masa osoasă. Acesta este, de fapt motivul pentru care de patru ori mai multe femei decât bărbaţi suferă de osteoporoză. Deficitul de estrogeni rezultat în urma înlăturării chirurgicale a ovarelor poate declanşa instalarea precoce a menopauzei.
Factorii de risc asupra căror deţinem, totuşi controlul sunt obiceiurile alimentare şi stilul de viaţă. O alimentaţie săracă in calciu şi vitamina D poate agrava deteriorarea oaselor. Consumul exagerat de sare poate sporii riscul apariţiei bolii, întrucât accelerează eliminarea calciului din organism, Şi consumul excesiv de alcool, însoţit adesea de o nutriţie necorăspunzătoare, duce la pierderea masei osoase.

Măsuri de prevenire
Bazele prevenirii osteoporozei se pun în copilărie şi adoleşcentă. În această perioadă se formează 90% din masa osoasă totală a unui om. Calciul, o substanţă nutritivă esenţială dezvoltării corespunzătoare a scheletului, este stocat în deosebi în oase. Între principalele surse de calciu se numără laptele şi rodusele lactate, cum ar fi iaurtul şi brânza, sardinele, şi somonul la conservă (consumate cu oase), migdalele, ovăzul, seminţele de susan, tofu şi legumele cu frunze verzi.
Şi activitatea fizică este vitală în prevenirea osteoporozei. În copilărie şi adoleşcenţă, exerciţiile fizice ajută la mărirea masei osoase, iar la o vârstă înaintată previn pierderea acesteia. Cele mai recomandate sunt exerciţiile ce implică purtarea de greutăţi şi cele de rezistenţă - în timpul cărora muşchii lucrează în opoziţie cu forţa gravitaţională sau cu alte forţe, bineînţeles, fără să suprasolicite oasele şi articulaţiile. De pildă, mersul pe jos, urcatul scărilor şi chiar dansul sunt activităţi fizice simple, dar foarte eficiente.

Dacă veţi urma sfaturile de mai sus cu siguranţă nu veţi avea niciodată probleme cu osteoporoza!

Dacă aveţi alte sfaturi sau sugenstii pentru a prevenii osteoporoza va invit sa le scrieţi la comentarii.

miercuri, 30 iunie 2010

STRESUL - o gravă ameninţare la adresa sănătăţii


Oricare ar fi cauzele stresului, condusul printr-un trafic infernal, relaţiile tensionate din familie ori de la locul de muncă sau orice altceva, se pare că stresul există de când lumea.
Stresul nu este în sine ceva rău. El ne poate pregăti, de exemplu pentru a depăşii o încercare. În situaţiile în care le este ameninţată viaţa, stresul îi determină pe unii să realizeze lucruri de care nu s-ar fi crezut în stare. În plus, când trebuie să ne achităm de o sarcină importantă, stresul poate genera creşterea nivelului de adrenalină în corp, iar astfel reuşim să ne achităm la timp de ea.
Probleme apar însă când stresul este continuu, iar corpul nostru nu se mai poate relaxa. În opinia unei cercetătoare, stresul este principala ameninţare la adresa sănătăţii şi bunăstării noastre. Dacă simţiţi că aţi ajuns la capătul puterilor sau doriţi să nu ajungeţi în aceasta situaţie, probabil că vă intrebaţi: Oare pot face ceva pentru a reduce stresul?

Stresul şi efectele lui asupra noastră

Lucrurile stau însă cu totul altfel dacă vă confruntaţi cu o situaţie stresantă de lungă durată. În acest caz, anxietatea, tensiunea musculară, tensiunea arterială ridicată şi problemele digestive inerente nu vor dispărea atât de repede. De fapt, tot mai mulţi oameni constată că sunt într-o permanentă stare de stres. De pildă, mulţi se simt prizonierii unui loc de muncă ce nu le aduce nici o satisfacţie. Dar care sunt efectele stresului asupra corpului şi, implicit asupra sănătăţii noastre?

Cum reacţionează corpul la stres
Dr. Arien van der Merwe, specialistă în domeniu, descrie cum reacţionează corpul uman la stres. El intră instantaneu în acţiune, producând o avalanşă de neurotransmiţători şi hormoni ai stresului ce pătrund în fiecare organ şi sistem şi le pregătesc pentru starea de urgenţă.
Prin urmare, suntem gata să acţionăm, dar într-un mod ieşit din comun. toate simţurile noastre, între care văzul, auzul şi pipăitul, sunt în alertă. Creierul reacţionează imediat, iar glandele suprarenale secretă hormoni puternici, sporind activitatea muşchilor, precum, precum şi a inimii, a plămânilor şi a altor organe pentru a acţiona în situaţia stresantă apărută.
Reacţia corpului la stres ne poate chiar salva viaţa, cum ar fi când sărim din calea unei maşini ce se îndreaptă cu viteză spre noi. Lucrurile sunt însă diferite când stresul persistă.

Când stresul devine un duşman
Ce se întâmplă când corpul este într-o permanentă stare de alertă? Muşchii rămân tensionaţi, pulsul şi tensiunea arterială sunt ridicate, iar nivelul colesterolului, al grăsimilor, al zaharurilor, al hormonilor şi al altor substanţe chimice din sânge nu scade. Valorile constant ridicateale acestor substanţe pot provoca mari daune organelor importante. Cu ce consecinţe?
Pot apărea dureri de spate, dureri de cap, spasme musculare la nivelul gâtului şi tensiune musculară. Potrivit unor medici, aceste simptome sunt adesea asociate stresului cronic. Stresul constant este un impediment în calea creativităţii şi a productivităţii, înăbuşită entuziasmă şi, totodată, afectează relaţiile cu alţii. Poate duce la apariţia sindromului colonului iritabil, a diareii şi a spasmului esofagian. Lucru şi mai grav, stresul cronic poate cauza accident vascular cerebral, infarct, insuficienţă renală, afecţiuni cardiovasculare şi diabet. În prezenţa stresului, aceste probleme se pot agrava.

Aşadar aveţi grijă şi încercaţi cât mai mult sa stăpâniţi stresul.

marți, 8 iunie 2010

Părinţi străluciţi, profesori fascinanţi

Generaţia actuală de părinţi a vrut cumva să compenseze lipsurile copilăriei lor şi a încercat să dea copiilor ce aveau mai bun: cele mai frumoase jucării, haine, plimbări, şcoli, televizor şi calculator. Alţii le-au umplut timpul copiilor cu multe activităţi educative ca învăţarea limbilor străine, informatică, muzică. Intenţia este excelentă, însă părinţii nu au înţeles că televizorul, jucăriile cumpărate, internetul şi excesul de activităţi blochează copilăria, în care copilul are nevoie să inventeze, să înfrunte riscuri, să sufere decepţii, să aibă timp de joacă şi să se bucure de viaţă. Acest lucru se întâmplă pentru că inteligenţa lor a fost blocată, noi ne-am transformat în maşini de muncit iar pe ei îi transformăm în maşini de învăţat.

1. Blocarea inteligenţei

Sistemul educaţional actual aduce foarte multă informaţie, de cele mai multe ori inutilă. Copiii şi tinerii învaţă cum să opereze cu fapte logice, dar nu ştiu cum să abordeze eşecurile. Învaţă să rezolve probleme de matematică, dar nu ştiu să-şi rezolve conflictele existenţiale. Sunt antrenaţi să facă calcule fără să greşească, dar viaţa este plină de contradicţii şi probleme care nu pot fi calculate.

Acest lucru se întâmplă pentru că inteligenţa lor a fost blocată, noi ne-am transformat în maşini de muncit iar pe ei îi transformăm în maşini de învăţat.

2. Utilizarea greşită a funcţiilor memoriei

Prin sistemul educaţional actual memoria copiilor este transformată într-un depozit de informaţie inutilă, iar excesul acesteia blochează inteligenţa copiilor şi bucuria lor de a trăi. Cea mai mare parte a informaţiilor pe care le acumulăm nu vor fi folosite niciodată.

Numărul actual de şcoli este mai mare decât în orice altă epocă, însă acestea nu produc persoane care gândesc, şi nu e de mirare că elevii au pierdut plăcerea de a învăţa.

Pe de altă parte, mediile de informare îi seduc cu stimuli rapizi, gata preparaţi, care îi transportă pe tineri, fără ca ei să facă vreun efort, în mijlocul diverselor aventuri – sportive, de război, politice sau sentimentale. Bombardamentul acesta de stimuli care vin prin televiziune şi internet acţionează asupra subconştientului, mărindu-le nevoia de plăceri în viaţa reală. Astfel în timp ei nu mai găsesc plăcere în micii stimuli ai rutinei zilnice şi vor căuta stimuli tot mai puternici, trebuind să facă foarte multe lucruri pentru a avea puţină plăcere. Toate acestea generează personalităţi fluctuante, instabile şi nemulţumite.

3. Informăm şi nu formăm

Noi nu îi formăm pe tineri, ci doar îi informăm. Ei cunosc tot mai mult despre lumea în care se află, dar nu ştiu mai nimic despre lumea lor interioară. Educaţia este tot mai lipsită de ingredientul emoţional şi produce tineri care rareori ştiu să îşi ceară iertare, să îşi recunoască limitele sau să se pună în locul celorlalţi. Care este rezultatul? O generaţie de copii şi tineri mai bolnavă psihic decât oricare alta din istoria umanităţii: copii depresivi, preadolescenţi şi adolescenţi care dezvoltă obsesii, sindroame de panică, timiditate, fobii sau agresivitate. În plus, tot mai mulţi dintre ei caută plăcerea de moment în consumul de tutun, alcool şi droguri.

CE ESTE DE FĂCUT?

Dr. Augusto Cury ne spune că în ziua de azi nu ajunge să fim părinţi buni, ci trebuie să devenim părinţi inteligenţi. Pentru aceasta ne vorbeşte despre şapte deprinderi ale “părinţilor buni” şi cum trebuie transformate ele de către “părinţii inteligenţi”. Iată prima dintre ele:

Părinţii buni dau cadouri, părinţii inteligenţi dăruiesc propria lor fiinţă

Părinţii buni au grijă să satisfacă, în măsura posibilităţilor lor economice, dorinţele copiilor lor.

Fac petreceri pentru aniversări, le cumpără pantofi, haine, produse electronice, organizează excursii.

Părinţii inteligenţi dau copiilor ceva incomparabil mai valoros. Ceva ce nu se poate cumpăra cu toţi banii din lume: fiinţa lor, povestea vieţii lor, experienţele lor, lacrimile lor, timpul lor.

Părinţii care le fac în permanenţă daruri copiilor lor sunt păstraţi în amintire doar pentru un moment. Părinţii care se preocupă să le dăruiască copiilor exemple şi povestiri din viaţa lor rămân de neuitat.

Părinţii buni alimentează corpul, părinţii inteligenţi alimentează personalitatea

Astăzi, părinţii buni cresc copii zbuciumaţi, înstrăinaţi, autoritari şi angoasaţi, pentru că societatea s-a transformat într-o fabrică de stres. Părinţii care nu-şi învaţă copiii să aibă o viziune critică asupra publicităţii, a emisiunilor de televiziune şi a discriminării sociale îi transformă într-o pradă uşoară pentru sistemul acaparator. Pentru acest sistem, copilul vostru nu este o fiinţă umană, ci un consumator. Pregătiţi copilul pentru ” a fi”, căci lumea îl va pregăti pentru ” a avea”.

Ajutaţi-vă copiii să nu fie sclavii problemelor lor.

Alimentaţi amfiteatrul gândurilor şi teritoriul emoţiilor cu curaj şi îndrăzneală. Nu le acceptaţi timiditatea şi nesiguranţa. Dacă problemele se pot rezolva, vor fi rezolvate, iar dacă nu, trebuie să ne acceptăm limitele.

Părinţii buni corectează greşelile, părinţii inteligenţi îşi învaţă copiii cum să gândească Vechile corecţii şi binecunoscutele predici nu mai funcţionează. Când deschideţi gura să repetaţi acelaşi lucru, declanşaţi un resort din subconştient care deschide anumite arhive ale memoriei, ce conţin critici mai vechi. 99% din criticile şi corecţiile părinţilor sunt inutile în influenţarea personalităţii tinerilor.

A-ţi surprinde copilul înseamnă a spune lucruri la care ei nu se aşteaptă.

De exemplu: copilul a ridicat glasul la voi. El aşteaptă să ţipaţi şi să-l pedepsiţi. Dar puteţi începe prin a tăcea şi a vă relaxa, apoi puteţi spune: “Nu mă aşteptam să mă superi în felul acesta. În ciuda durerii pe care mi-ai provocat-o, eu te iubesc şi te respect mult”.

Apoi copilul trebuie lăsat să se gândească.

Părinţii buni spun: ” Greşeşti”;

Părinţii inteligenţi spun:”Ce părere ai despre comportamentul tău? Gândeşte înainte să acţionezi”

Părinţii buni îşi pregătesc copiii pentru aplauze, părinţii inteligenţi îşi pregătesc copiii pentru eşecuri

Părinţii buni educă inteligenţa copiilor lor, părinţii inteligenţi leeducă sensibilitatea. Stimulaţi-i pe copii să aibă obiective, să caute succesul în studiu, în muncă, în relaţiile sociale, dar nu vă opriţi aici. Ajutaţi-i să nu le fie teamă de insuccese. Nu există podium fără înfrângeri. Mulţi nu strălucesc în munca lor pentru că au renunţat în faţa primelor obstacole, pentru că nu au avut răbdare să suporte un “nu”, pentru că nu au avut îndrăzneala de a înfrunta unele critici, nici umilinţa de a-şi recunoaşte greşeala. Perseverenţa este la fel de importantă ca şi capacităţile intelectuale. Pentru părinţii inteligenţi, a avea succes nu înseamnă a avea o viaţă fără greşeli. De aceea sunt în stare să spună copiilor lor: “Am greşit”, “Scuză-mă”, “Am nevoie de tine”. Părinţii care nu-şi cer scuze nu-şi vor învăţa copiii cum să abordeze aroganţa.

Părinţii buni vorbesc, părinţii inteligenţi dialoghează ca nişte prieteni A sta de vorbă înseamnă a vorbi despre lumea care ne înconjoară, a dialoga înseamnă a vorbi despre lumea în care suntem: a relata experienţe, a împărtăşi ceea ce se află ascuns în inima fiecăruia, a pătrunde dincolo de cortina comportamentelor. Peste 50% din părinţi n-au avut curajul de a dialoga cu copiii lor despre temerile,

pierderile şi frustrările personale. Nu trebuie să deveniţi o jucărie în mâna copilului, ci un prieten foarte bun. Adevărata autoritate şi respectul solid se nasc din dialog. Dialogul este o perlă ascunsă în inimă.

Părinţii buni dau informaţii, părinţii inteligenţi povestesc istorioare Captaţi-vă copiii prin inteligenţa

voastră, nu prin autoritate, bani sau putere. Ştiţi care este termometrul care indică dacă sunteţi agteabil? Imaginea pe care o au despre voi copiii şi prietenii acestora. Dacă le face plăcere să fie în preajma voastră, aţi trecut testul.

Odată, una dintre fiicele mele a fost criticată pentru că era o persoană simplă. Se simţea tristă şi respănsă.După ce am auzit povestea ei, mi-am pus imaginaţia la treabă şi i-am spus următoarea pildă: unii preferă un soare frumos pictat într-un tablou, alţii preferă un soare real, chiar dacă este acoperit cu nori. Am întrebat-o: ce soare preferi? A ales soarele real Atunci, am adăugat, chiar dacă unii oameni nu cred în soarele tău, el străluceşte. Tu ai lumina proprie. Într-o zi norii se vor risipi şi oamenii te vor vedea. Să nu-ţi fie teamă că îţi pierzi lumina.

PĂRINŢII INTELIGENŢI ÎŞI STIMULEAZĂ COPIII SĂ-ŞI ÎNVINGĂ TEMERILE ŞI SĂ AIBĂ ATITUDINI BLÂNDE.

Părinţii buni oferă oportunităţi, părinţii inteligenţi nu renunţă niciodată Părinţii inteligenţi sunt semănători de idei şi nu controlează viaţa copiilor lor. Ei seamănă şi aşteaptă ca seminţele să germineze. Pe timpul aşteptării poate să apară mâhnire, dar, dacă seminţele sunt bune, vor încolţi. Nimeni nu-şi ia diplomă în misiunea de a educa. Înainte, părinţii erau autoritari; astăzi sunt copiii. Învăţaţi să spuneţi “nu” fără teamă.

Dacă ei nu aud “nu” de la d-voastră, nu vor fi pregătiţi să audă “nu” de la viaţă. Părinţii nu trebuie să cedeze în faţa şantajelor şi presiunii copiilor. În caz contrar, emoţia copiilor va deveni un balansoar:: astăzi sunt docili, mâine explozivi. Trebuie stabilite clar ce aspecte pot fi negociabile. De exemplu, a merge la culcare noaptea târziu în cursul săptămânii şi a se trezi devreme pentru a învăţa este inacceptabil şi prin urmare ne-negociabil. Trăim vremuri grele. Părinţii din toată lumea se simt pierduţi.

Cucerirea planetei sufletului copilului este mai compexă decât cucerirea planetei.

CELE 7 PĂCATE CAPITALE ALE EDUCAŢIEI

1. A corecta în public

2. A exprima autoritatea cu agresivitate

3. A fi excesiv de critic: a obstrucţiona copilăria celui educat

4. A pedepsi la furie şi a pune limite, fără a da explicaţii

5. A fi nerăbdător şi a renunţa să mai faci educaţie

6. A nu te ţine de cuvânt

7. A distruge speranţa şi visele

“Părinţi străluciţi, profesori fascinanţi”- Augusto Cury

duminică, 4 aprilie 2010

A fi puternic


A fi puternic inseamna a iubi pe cineva… in liniste.
A fi puternic imnseamna sa razi de fericire atunci cand esti trist.
A fi puternic inseamna a incerca sa ierti pe cineva care nu merita iertare.
A fi puternic inseamna sa astepti atunci cand nu se asteapta nici un raspuns.
A fi puternic inseamna a ramane calm intr-un moment de disperare.
A fi puternic inseamna a arata bucurie chiar cand nu o simti…
A fi puternic inseamna a zambi atunci cand vrei sa plangi.
A fi puternic inseamna a face pe cineva fericit chiar daca tu ai inima franta.
A fi puternic inseamna sa taci atunci cand cel mai corect ar fi sa spui tuturor nelinistea ta.
A fi puternic inseamna a consola pe cineva cand cel care are nevoie de consolare esti… tu.
A fi puternic inseamna a avea incredere in cineva care nu pare de incredere.
De aceea chiar daca viata pare destul de dificila si dura a zambi inseamna a fi puternic.

Citate celebre


Lucrurile sunt in continua schimbare, dar si diferitele tehhnici din domenii precum marketingul sau vanzarile. Ceea ce astazi este irealizabil, maine poate deveni standard, asa cum s-a intamplat si in cazul internetului. Datoria fiecarui lider de succes al unei afaceri este de a se mentine “la zi” cu aceste transformari si cu modalitatile de a le transforma in avantaje. Doar citatele nu se schimba si nu pot fi contestate. Dale Carnagie spunea ca exista patru cai, si numai patru prin care putem avea contact cu lumea. Suntem evaluati si clasificati in functie de ceea ce facem, cum aratam, ce spunem si cum o spunem.
In cele ce urmeaza m-am gandit sa va redau cateva citate ale unor oratori profesionisti.

Despre gandire:
“exista o lege in psihologie potrivit careia daca iti poti forma in minte o imagine a ceea ce iti doresti sa devii si o mentii acolo un timp suficient de lung, vei ajunge curand asa cum ai gandit.” William James

Despre viata: “daca iti stabilesti in minte o imagine a viitorului luminoasa si fericita, te plasezi intr-o stare care te va conduce la obiectivele tale.” Norman Vincent Peale

Despre teluri:
“faureste-ti visuri ambitioase si pe masura ce visezi, vei deveni precum visezi. Viziunea ta este promisiunea a ceea ca vei dezvalui in final.” John Ruskin

Despre creativitate:
“gandul este sursa initiala a tuturor bogatiilor, succeselor, castigurilor, descoperirilor si a tuturor realizarilor.” Claude Bristol

Despre excelenta:
“calitatea vietii unei persoane va fi determinata de profunzimea devotamentului sau pentru excelenta, indiferent de domeniul ales.” Vince Lombardi

Despre tine:
“profita de fiecare gand, de fiecare idee care iti vine in minte. Fa-o sa functioneze si sa produca pentru tine. Gandeste-te la lucruri nu asa cum sunt, ci asa cum ar putea sa fie. Nu visa doar, ci creeaza!” Maxwell Maltz

Despre mentalitate:
“potentialul unei persoane obisnuite este asemenea unui urias ocean neparcurs, unui nou continent neexplorat, o lume de posibilitati care asteapta sa fie adusa la lumina si canalizata catre ceva bun.” Brian Tracy

Despre viitor:
“miracolul sau puterea care ii inalta pe unii oameni consta in faptul ca au fost motivati in domeniul lor si in munca pe care o desfasoara de perseverenta si de un spirit curajos si hotarat.” Mark Twain

Despre succes:
“singura masura reala a succesului este raportul dintre ce am fi putut face si ce am fi putut fi, pe de o parte si lucrurile pe care le-am facut si ce am devenit noi, pe de alta parte.” H. G. Wells

Despre lume:
“lumea este asemenea unei oglinzi uriase. Reflecta ceea ce esti tu. Daca esti o persoana iubitoare, prietenoasa si serviabila si lumea se va dovedi iubitoare, prietenoasa si serviabila pentru tine. Lumea este ceea ce esti tu.” Thomas Dreier

Despre inteligenta: “exista multe definitii ale inteligentei.Una dintre cele mai practicepe care le-am aflat de la tatal meu bogat suna astfel: “Inteligenta este capacitatea de a rezolva probleme”. Robert T. Kiyosaki

Fragemente Alese


Citate Alese:
Rabdarea este axa pe care ne miscam. Rabdarea face parte din smerenie. Experienta asta, a rabdarii, te face din ce in ce mai tare, mai increzator, iti creeaza o personalitate. Rabdarea pietrei se intalneste aici, cu nerabdarea apei. Toate isi au vremea lor si fiecare lucru de sub ceruri isi are timpul lui…” Rabdarea deriva din smerenie, cu cat omul este mai multumit si mai multumitor, mai impacat cu toata lumea, atunci isi cladeste destinul pe rabdare.” Parintele Iustin Parvu in catrea: “Parintele Iustin Parvu si morala unei vieti castigate” scrisa de Adrian Alui Gheorge.

“Ce este abundenta?
Deseori auzim in jurul nostru fraze de genul: -vreau sa am totul!- , -imi doresc atatea si atatea, dar sunt atat de multe de facut pentru a le avea- , -nu mai vreau sa duc lipsa de nimic!- , -cate as fi in stare sa fac daca as avea ce-mi trebuie!- , -n-am destul si nici nu cred ca voi avea vreodata suficient de mult!- … Tu, cel care citesti acum , ai gandit, macar o singura data, in felul acesta? Da?! Si eu…

Ei bine, chiar in acest moment, gandeste-te ca ai totul! Inchide ochii pentru cateva clipe si inchipuieste-ti ca ai acces, intr-adevar, la toate resursele de care ai nevoie! Ce ai afce in aceasta situatie? Cum ar fi viata ta? Ce schimbari majoare s-ar vedea imediat? Tu, ca om, cu ai fi? Cum te-ai simti? Ai ramane acelasi sau te-ai schimba? Cum crezi ca ai fi privit de cei din jur? Dar tu cum i-ai privi pe ei?…

Zaboveste doua-trei minute si da un raspuns acestor intrebari.” Constantin D. Pavel in cartea: ” 3 Pasi Spre Extraordinar!” Start Sistem In Network Marketing.

“Dave Lakhani iti spune tot ce trebuie sa stii legat de persuasiune. Cartea este scrisa provocator, insa intr-un mod clar. Cu siguranta iti va deschide mintea si iti va mari contul bancar. O recomand cu caldura. Prinde-ti bine centura de siguranta atunci cand o citesti. Te va purta intr-o cursa palpitanta!” Jay Conrad Levinson, coautorul seriei Guerilla Marketing - Testimonial despre cartea: “Persuasiunea” – arta de a obtine ceea ce vrei de Dave Lakhani.

“Ori de cate ori ajungeti in sectiunea cu lucrari motivationale a unei librarii sunteti bombardati de o armata intreaga de idei, strategii si manuale, majoritatea facand promisiuni pompoase si nerealiste pentru -liderul din noi toti-. Alpha Leadership este insa altceva. Este mai degraba un ghid, nu o scriere curgatoare, te poti bucura de fiecare capitol in parte, care ti se pare mai interesant, dar poti sa citesti si toata lucrarea. Veti gasi aici lucruri extraordinare, ideile-cheie sunt transmise prin intermediul unor povestiri la care este simplu sa te raportezi; ceea ce va ajuta sa vedeti ca, de fapt, mare parte din mentalitatea si din stilul unui lider bun se afla deja in stare latenta in interiorul vostru.” David Thompson, vicepresedintele, manager de dezvoltare si investii, Merrill Lynch -Testimonial despre cartea: “Alpha Leadership” – ghid pentru liderii care isi doresc mai mult de Robert Dilts, Anne Deering si Julian Russell.

“Observatiile Lui Sharon

Prima lectie: O afacere de succes este creata inainte de a exista

Calea anteprenoriatului este o calatorie in jungla. Daca vrei sa supravietuiesti si sa ajungi la destinatie, trebuie sa te pregatesti dinainte. Inainte sa pornesti in excursie prin padure, iti faci bagajul cu grija, ca sa fii sigur ca ai tot ce-ti trebuie. Te gandesti la obstacolele si pericolele pe care le-ai putea intalni. Te uiti la previziunile meteo. Te asiguri ca ai hainele potrivite, echipamentul necesar, mancare si apa. Calatoria anteprenoriala are nevoie de acelasi tip de planificare atenta. Ce pregatire este necesara ca sa ajungi in postura optima pentru a reusi?

*Incepi asigurandu-te ca ai mentalitatea necesara – gandesti ca un intreprinzator , nu ca un angajat.
*Iti faci temele – studiezi piata, clientii tinta si concurenta.

*Identifici aptitudinile necesare pentru o afacere de succes pe acea piata si aduni o echipa de parteneri si consilieri care sa-ti furnizeze abilitatile de care ai nevoie.

*Identifici cateva avantaje fata de concurenta si modalitatile de a te deosebi de ei in mintea potentialilor clienti.

*Alcatuiesti un plan de afaceri care schiteaza spre succes.

*Pui bazele legale ale afacerii” Sharon L. Letcher, coautoarea seriei Tata Bogat in cartea: “Inainte de a demisiona” de Robert T. Kiyosaki si Sharon L. Letcher.

Invatarea Continua


Nu stiu ce crezi tu, dar eu am o singura viata, si intentionez sa profit din plin de ea. Nu imi pot schimba trecutul, ce a fost a fost, dar cu siguranta imi pot schimba viitorul. Este datoria mea sa fac acest lucru. Nu am ajuns unde vreau sa ajung, sunt inca foarte departe, dar am sa continui sa merg. Am aflat ca o calatorie este mult mai usoara, daca nu o faci de unul singur. De aceea va invit pe toti, sa ne cunoastem, si sa facem aceasta calatorie impreuna. Poate te intrebi, de ce sa faci aceasta calatorie, ce nevoie ai tu de dezvoltare personala. Nu iti pot raspunde in cateva propozitii la aceasta intrebare, raspunsul este mult mai complex si difera de la om la om. Dar doua beneficii generale ale dezvoltarii personale, pot enumera pentru tine. In primul rand, dezvoltare personala inseamna cunoastere. Aceasta cunoastere nu o poti dobandi decat printr-un proces de invatare continua. Te vei cunoaste mai bine, vei invata sa-i cunosti pe ceilalti, si nu in ultimul rand, iti vei descoperii noi abilitati si orizonturi, care te vor propulsa catre actiune. Este evident faptul ca rezultatele apar din ceea ce facem cu ceea ce stim. Nu este suficient sa stim, dar este vital. Daca tu nu cercetezi, nu investesti in cunoastere, nu vei sti cine esti sau ce poti sa faci, niciodata. Pe langa stiinta in sine este important sa iti descoperi si abilitatile tale, de care te poti folosi. Spun aceasta, deoarece cu totii stim mai mult decat facem, dar preferam sa nu actionam, crezand ca nu avem resursele necesare. Insa de cele mai multe ori ele exista, doar ca nu sunt descoperite. Daca te angajezi pe drumul dezvoltarii tale personale, vei fi uimit de omul pe care il vei descoperi in tine.

Cine se opreste din a invata, se poate considera un om batran, indiferent de varsta pe care o are. Exista si un paradox aici, cu cat invatam mai mult, ne dam seama cat de putin stim. Prin dezvoltare personala vei invata care sunt lucrurile pe care e bine sa le sti, si care sunt inutile. De multe ori ne aglomeram viata cu o gramada de lucruri inutile, care nu ne aduc nici un progres. Invatarea nu este unul dintre acele lucruri. Ea este utila si este bine sa fie continua.

Adevarata calatorie a descoperirii nu inseamna a cauta taramuri noi, ci a vedea cu ochi noi.(Marcel Proust)

Succesul reprezintă străduinţa continuă de devenire. Este oportunitatea de dezvoltare pe plan fizic, emoţional, spiritual, intelectual, social şi financiar, proprie indivizilor, dar şi organizaţiilor din care aceştia fac parte. Drumul către succes este mereu în devenire, către o dezvoltare şi o învăţare continuă şi nu un ţel care trebuie atins. Dezvoltarea şi învăţarea continuă se fac atât la nivel individual, cât şi la nivel organizaţional, prin integrarea conceptului de învăţare permanentă.

Tu ai un program organizat si citesti zilnic 30 de minute?

MINCIUNA INSTITUTIONALIZATA


Analiza metodelor de creare şi întreţinere a unui sistem totalitar relevă faptul că minciuna era şi încă mai este (în unele zone ale globului) doar una dintre armele celor aflaţi la putere. E cazul să vorbim de sistemele totalitare în general, indiferent că la conducerea lor s-au aflat comuniştii, naziştii, sau diverşi alţi dictatori, lideri de cult, fundamentalişti etc. etc. Nu are rost să ne limităm doar la comunişti, pentru că asemănările între toate aceste sisteme totalitare, de origini foarte diferite, uneori chiar opuse ideologic, sunt izbitoare. Minciuna, spuneam, era poate arma de bază a celor care au impus ideologiile totalitare. Însă procesul de manipulare a conştiinţelor, de câştigare a controlului asupra minţilor umane este cu mult mai complex...
Unicitatea speciei umane, dar şi a fiecărui individ în parte, este dată de armonia în care se împletesc inteligenţa, conştiinţa şi afectul. Inteligenţa ne dă capacitatea de a învăţa, de a ne aminti şi de a imagina. Datorită conştiinţei ne dăm seama de relaţiile noastre cu lumea exterioară, putem face distincţia între eul nostru şi lume, între universul nostru interior şi realităţile exterioare. Afectul ne oferă baza pentru a percepe experienţele într-o infinitate de nuanţe subtile, dar şi complexe, dincolo de simpla suferinţă sau plăcere.

Imensa capacitate de a învăţa ne permite nu numai să profităm de propria noastră experienţă, ci să ne construim viaţa bazându-ne şi pe experienţa altora, înmagazinată în planuri, memorii, documente, istorii scrise. Abilitatea de a imagina alternative, de a propune variante, de a anticipa consecinţe ne dă posibilitatea să construim scenarii dintre cele mai îndrăzneţe despre viitor, depăşind chiar logica lineară. Capacitatea de a iubi, de a trăi emoţii intense, ne determină să ne implicăm total în viaţa de fiecare zi.

Pentru ca atributele tripletei inteligenţă-conştiinţă-afect să funcţioneze perfect în sensul dezvoltării individului, trebuie ca el să aibă o viziune foarte bine închegată a temporalităţii, a ceea ce înseamnă trecut, prezent şi viitor, a importanţei acestor noţiuni. Numai astfel fiinţa umană îşi dobândeşte şi îşi demonstrează superioritatea: devenind total implicată în ceea ce a fost, în ceea ce este şi în ceea ce va fi.

Când unei asemenea fiinţe umane pure îi este adăugat, impus, implementat, cum vreţi să spuneţi, un sistem de norme morale, etice, atunci comportamentul său va fi determinat şi de conştiinţa a ceea ce s-ar putea întâmpla în anumite condiţii date, comparativ cu ceea ce ar trebui să se întâmple, în sensul îndeplinirii sau neîndeplinirii respectivelor norme.

Memoria dă omului sentimentul de continuitate a eului de-a lungul timpului, în cadrul societăţii, conturându-i astfel personalitatea. Trecutul alimentează prezentul cu standarde, criterii de comparaţie, experienţe, tradiţii, reflexe, determinând reacţiile din experienţa imediată. Sentimentele reprezintă o punte de legătură specială cu ceilalţi oameni, de multe ori mult mai eficientă şi mai rapidă decât rezultatele unor analize reci, bazate pe raţionamente pure. Iubirea şi sentimentul de încredere pot crea legături mult mai puternice şi mai stabile decât orice judecată. Imaginaţia oferă omului puterea de a depăşi greşelile trecutului, de a corecta prezentul şi de a construi variante mai bune ale viitorului. Ca un corolar al acestui mecanism apar noţiunile de bine şi rău, co-rect-incorect, apoi, în cadrul societăţii, sistemul de legi.

Omul este o fiinţă socială. Pentru a se dezvolta, el are nevoie de ceilalţi. În cadrul societăţii se reglează raportul între interesele personale, drepturi, privilegii, dar şi obligaţiile ce stau la baza bunului-simţ. Oamenii au nevoie de oameni pentru a se susţine reciproc, pentru a evolua, pentru a rezista pericolelor.

Având în vedere această extrem de schematică prezentare a esenţei umane sau, mai bine zis, a modului în care este ea percepută de psihologia socială, e mult mai lesne de înţeles modul în care acţionează cei care doresc să aibă controlul total asupra semenilor lor.

Principalul scop al liderilor unui sistem totalitar nu este de a stăpâni prin forţă sau de a-şi distruge adversarii, ci de a-şi determina supuşii să gândească sincer aşa cum vor ei, conducătorii. Noul sistem social creat de dictatori are ca unitate reprezentativă omul nou, cu o gândire total diferită de a predecesorilor. Forţa este folosită ca un auxiliar, în cadrul unui întreg sistem de recreare a conştiinţelor, sistem în care manipularea, mai precis minciuna, are rolul determinant.

Minciuna este instrumentul folosit în restructurarea concepţiilor, în modificarea experienţelor, în deformarea relaţiilor interpersonale, în distorsionarea proceselor imaginative, în recrearea sistemelor de norme morale şi etice, în rescrierea istoriei, în dezvoltarea unor noi criterii de evaluare, în remodelarea sentimentelor. Minciuna este instrumentul de bază prin care se creează omul nou.

Propovăduitorii regimurilor totalitare, spuneam, aveau şi au un total dispreţ faţă de fiinţa umană, văzând oamenii ca pe o masă amorfă, depersonalizată, gata de a fi remodelată pentru a da naştere şirurilor de supuşi perfecţi. Credinţa propovăduitorilor în posibilitatea de a controla minţile oamenilor, de a le stăpâni, era totală. Iată ce spuneau trei dintre ei, referitor la acest subiect:

Daţi-ne un copil de opt ani şi vă garantez că va fi bolşevic toată viaţa. (Lenin, cuvântare în faţa comisarilor educaţiei, 1923)

Individul trebuie să accepte lipsa de importanţă a propriei sale persoane, să se integreze unei puteri superioare şi să fie mândru că este parte din forţa şi gloria acestei puteri superioare. (Hitler, Mein Kampf 1933)

Fără nici o exagerare trebuie spus că însuşi viitorul comunist al patriei noastre depinde de dezvoltarea cu succes a muncii ideologico-educative (...) Trebuie să facem din fiecare unitate şcolară un puternic centru de educaţie în spirit socialist şi comunist a copiilor şi tinerilor. (Ceauşescu, Programul PCR pentru îmbunătăţirea activităţii ideologice, 1971).

În cartea sa, Reforma gândirii şi psihologia totalitarismului, R.J. Lifton identifică opt căi de acţiune pentru remodelarea gândirii, în scopul obţinerii controlului asupra minţii maselor de oameni. Acestea sunt: Controlul comunicaţiilor umane, Manipularea "mistică", Cerinţa de puritate, Cultul confesiunii, Ştiinţa sacră, Remodelarea limbajului, Doctrina mai presus de oameni şi Delimitarea socială. În toate aceste direcţii, minciuna joacă un rol primordial. Chiar dacă, în realitate, ideologiile totalitare nu au utilizat o combinaţie perfectă între cele opt "căi", chiar dacă unele metode de remodelare a gândirii au fost experimentate într-o proporţie mai mare decât altele şi chiar exacerbate, clasificarea lui Lifton rămâne valabilă, pertinentă şi utilă în încercările de radiografiere a oricărui sistem totalitar, indiferent că este de sorginte comunistă, nazistă, fundamentalist-religioasă ş.a.m.d.

Controlul comunicaţiilor umane

Controlul comunicaţiilor umane este mijlocul fundamental de acţiune în remodelarea gândirii umane. În cartea sa, 1984. cea strict interzisă de regimurile comuniste, George Orwell imagina un sistem totalitar ce tindea spre perfecţiune. Teza de bază a liderilor acelui regim era: Cine controlează prezentul, controlează trecutul. Cine controlează trecutul, controlează viitorul. O uriaşă armată de oameni lucra pentru modificarea trecutului. Permanent, în funcţie de cei care se succedau în posturile de conducere sau cădeau în dizgraţie, în funcţie de necesităţile momentului, istoria era rescrisă. Cărţile, articolele din ziare, documentele erau reformulate şi noile variante le înlocuiau în arhive pe cele vechi, care erau distruse, pentru a nu rămâne nici o urmă despre ceea ce se întâmplase cu adevărat cândva sau măcar despre care fusese ultima versiune agreată de conducători. De fapt nimeni nu mai ştia exact ce se întâmplase în realitate. Trecutul era adaptat pentru a motiva acţiunile din realitatea imediată, dar şi pentru a justifica acţiunile din viitor. În acelaşi timp, o altă armată de oameni lucra la recrearea prezentului. Pentru a justifica o acţiune sau alta, permanent erau inventaţi inamici, conflicte, dezastre. Nimeni nu mai ştia exact ce se petrecea cu adevărat. Realitatea însăşi fusese anihilată şi înlocuită cu o aparenţă de realitate.

În cartea sa, Structura minciunii, Piotr Wierzbicki se ocupă de analiza amănunţită a minciunilor din sfera informaţiilor. Principiul esenţial de informare într-un sistem totalitar, spune Wierzbicki, are forma următoarelor directive: Ce trebuie să ştie poporul şi Ce trebuie să nu ştie poporul.Pentru îndeplinirea primei directive se pune în mişcare un întreg sistem de propagandă care să inducă în conştiinţa publică ideea şi mai apoi convingerea că ar fi "cea mai bună dintre lumi". Acţiunea însă are şanse foarte limitate de reuşită, atât timp cât oamenii au acces şi la alte surse de informaţie. De aceea, partea cea mai grea este imaginarea mijloacelor prin care la urechile poporului să nu ajungă informaţiile ce ar putea afecta reuşita activităţii de propagandă.

Metodele prezentate în Structura minciunii au fost experimentate şi în România aproape o jumătate de secol. Referitor la ceea ce se petrecea în ţară, presa, televiziunea, radioul erau obligate să prezinte doar "măreţele realizări", mai mult, modul de prezentare cuprindea, uneori, exagerări şi minciuni ce frizau absurdul. Suprafaţa raportată ca recoltată depăşea suprafaţa arabilă a ţării, inaugurarea unor noi obiective industriale se făcea cu multe luni înainte de finalizare doar pentru a fi bifate în planul de investiţii, bunurile nu se scumpeau, ci numai "preţurile se reaşezau", în România nu existau bolnavi de SIDA, handicapaţi, case de copii orfani ş.a.m.d. În acelaşi timp, toate informaţiile ce veneau din exterior erau cenzurate şi deformate pentru a arăta "degradarea societăţii capitaliste aflate în putrefacţie", pentru a împiedica "răspândirea concepţiilor retrograde, reacţionare".

Iată câteva fragmente din cuvântarea lui Nicolae Ceauşescu din 1971, cu privire la programul PCR pentru îmbunătăţirea activităţii ideologice. Nici un segment din sfera informaţiei sau a culturii în general (care are un efect decisiv în crearea mentalităţii individuale, dar şi colective) nu era neglijat.

...radioteleviziunea trebuie să pună în centrul emisiunilor problemele educaţiei socialiste (...), pe această cale să fie biciuite fără cruţare moravurile retrograde, să fie promovate normele socialiste de convieţuire. (...) Filmul să devină un puternic mijloc de educaţie socialistă a maselor! (...) Pe scena teatrelor noastre, a operei, trebuie să-şi facă loc (...) lucrări contemporane, cu caracter revoluţionar, militant. (...) Casele de cultură, cluburile şi căminele culturale trebuie să desfăşoare o activitate cultural-artistică multilaterală, să cuprindă milioane de oameni, îndeosebi tineretul, contribuind în mod activ la educaţia socialistă a maselor. (...) Ziarele şi revistele trebuie să deschidă larg paginile lor problemelor educaţiei socialiste. (...) Ele trebuie să promoveze cu curaj experienţa înaintată, să critice obiceiurile şi moravurile înapoiate. (...) Criticii de artă trebuie să acţioneze întotdeauna în spiritul principiilor marxist-leniniste. (...) Este necesar ca organele şi organizaţiile de partid să acţioneze pentru unirea tuturor forţelor de care dispune societatea noastră în direcţia realizării hotărârilor partidului privind îmbunătăţirea activităţii politico-educative, formarea conştiinţei socialiste, care să devină o uriaşă forţă în înfăptuirea programului general de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate în România."

Îndeplinirea tuturor acestor "indicaţii preţioase" se realiza printr-un imens mecanism al minciunii instituţionalizate, radiografiat minuţios în cartea lui Piotr Wierzbicki.Ca şi în romanul lui Orwell, remodelarea trecutului constituia o metodă de bază pentru crearea unui întreg eşafodaj de criterii, standarde şi obişnuinţe menite să motiveze acţiunile din realitatea imediată a conducătorilor regimurilor totalitare. Deja, în analiza trecutului, propovăduitorii totalitarismului încep să opereze distincţii. Nu mai există un singur trecut, cel consemnat de istorie, ci mai multe. Dintre acestea doar unul trebuie păstrat, amplificat, glorificat. Nicolae Ceauşescu accentua clar această distincţie în "indicaţiile" adresate responsabililor din învăţământul politico-ideologic:
Dar în afară de aceste trecuturi ― ca să spun aşa ― de tristă amintire, mai există şi un alt trecut: este vorba (...) de trecutul glorios al mişcării revoluţionare şi comuniste, de trecutul anilor construcţiilor socialiste, care a ridicat patria noastră la un înalt grad de dezvoltare în toate domeniile activităţii economico-sociale. Acest trecut glorios stă la baza dezvoltării viitoare a poporului nostru, în centrul politicii educative!

În scopul remodelării trecutului au fost puse în mişcare colective întregi de "cercetători", "istorici", "scriitori". Astfel întreaga istorie a fost rescrisă. Venirea comuniştilor la putere, prin forţă, impuşi de sovietici, a fost prezentată ca un rezultat al voinţei întregului popor român, toate evenimentele trecutului au fost reinterpretate pentru a folosi doctrinei comuniste, până şi numele localităţilor sau ale domnitorilor au fost modificate, personalităţile istoriei naţionale s-au trezit brusc, în fruntea lor, ca o apoteoză, cu figura liderului Nicolae Ceauşescu. Biografiile lui Nicolae şi Elena Ceauşescu au fost rescrise, rolul lor minor în cadrul mişcării comuniste fiind exacerbat la dimensiuni mesianice. Pe baza acestei reconstruiri a trecutului s-a ridicat, treptat-treptat, absurdul cult al personalităţii.

Din păcate, mecanismul minciunii instituţionalizate nu a dispărut o dată cu revoluţia din decembrie '89. Protestatarii calificaţi de Ceauşescu drept "huligani" aflaţi în solda "agenturilor străine" au devenit, după revoluţie, "golani" şi "animale", rapoartele optimiste ale Comisiei Naţionale de Statistică sunt în permanentă contradicţie cu nivelul de trai tot mai scăzut al majorităţii populaţiei. O altă contradicţie flagrantă a fost sesizată între concluziile roz ale raportului celor trei ani de guvernare ai cabinetului Văcăroiu şi concluziile îngrijorătoare ale secţiunii economice din raportul SRI, prezentat de directorul respectivei instituţii în Parlament.

Exemplele pot continua la nesfârşit. Cea mai importantă concluzie însă trebuie să rezide nu în cât de extins poate ajunge sistemul manipulării conştiinţelor, ci în metodele de contracarare eficientă a acestuia. Condiţia fundamentală a oricărei democraţii este asigurarea de alegeri libere şi corecte. Dar corectitudinea alegerilor nu înseamnă doar împiedicarea fraudelor electorale, ci, în primul rând, crearea condiţiilor ca fiecare cetăţean să voteze în deplină cunoştinţă de cauză. Iar acest deziderat se realizează numai prin înlăturarea controlului asupra informaţiilor. Fiecare cetăţean trebuie să aibă acces liber la surse de informaţie alternative, pentru a putea fi contracarate influenţele subiective ale unuia sau altuia dintre mijloacele de informare în masă. Procurându-şi informaţiile din cât mai multe surse, cetăţeanul poate avea o imagine cât mai apropiată de realitate şi poate vota în consecinţă. Evident, în completare, trebuie ca şi mass-media să se bucure de o totală libertate.

Controlul comunicaţiilor umane se referă nu numai la cenzura informaţiilor pe care le primeşte individul din exterior, ci şi la comunicarea cu el însuşi. Permanenta discordanţă percepută între presiunea falsităţilor exterioare şi simţămintele interioare provoacă individului o stare de nesiguranţă, perceperea unei profunde ameninţări la adresa autonomiei sale. Pentru a ieşi din această stare, inconştient, individul încearcă să se detaşeze, să privească realitatea ca pe ceva ce nu are o legătură apropiată cu el. Acest lucru însă nu îl scuteşte de a fi profund afectat în capacitatea lui de a mai înţelege ce este bun, adevărat şi relevant în lumea exterioară, dar şi în interiorul său. Permanent, mai mult sau mai puţin, el se va simţi victimizat de cei aflaţi la controlul societăţii. Acest lucru este foarte bine ştiut de liderii societăţilor totalitare. Ei caută să înceapă procesul de reeducare în primul rând cu tânăra generaţie. În Uniunea Sovietică, în China, în Cambodgea, copiii au ajuns să-şi trădeze părinţii şi chiar să ceară condamnarea lor la moarte pentru "crima de a gândi"...Bogan Ficeac,,Tehnici de Manipulare,,

Puterea calmului


Calmul este cea mai rara calitate din viata omului. Este echilibrul naturii marete, in armonie cu ea insasi si cu idealurile sale. E atmosfera morala a unei vieti egocentriste, in care baza esti doar tu si pe care numai tu o poti controla. Calmul este singuratatea scopului, incredere absoluta si putere constienta, gata sa fie concentrata intr-o clipita in caz de nevoie.
William George Jordan, eseist si editor american, pionier al unor scrieri de succes in domeniul dezvoltarii personale, s-a nascut la New York, la 6 martie 1864. A absolvit cu succes Colegiul Orasenesc din New York si si-a inceput cariera in domeniul literar la publicatia Book Chat, in anul 1884. Dupa cativa ani, Jordan a devenit editor la Current Literature, perioada cat a lucrat acolo avand o mare influenta asupra formarii sale profesionale. In 1897 a condus revista pentru femei The Ladies Home Journal si, in scurt timp, a ajuns editor la reputatul cotidian The Saturday Evening Post, unde a cunoscut o adevarata perioada de glorie.
Incepand din 1899, profesionalismul sau a primit recunoasterea suprema, fiind numit vicepresedinte al Continental Publishing Co., una dintre cele mai mari companii editoriale din America acelor vremuri. Considerat de unii exegeti ca fiind cel mai mare eseist al timpurilor sale, William George Jordan ne-a lasat o colectie impresionanta de scrieri filozofice, religioase si de dezvoltare personala. Dupa o cariera editoriala si publicistica remarcabila, William George Jordan a decedat in orasul in care a vazut lumina zilei, New York, in anul 1928, la varsta de 74 de ani, pe deplin implinit.
• Autor: William George Jordan
• Editura: Pavcon
• Colectie: Multimedia
• Durata: 73 minute
• Format: CD audio
• Anul aparitiei: 2009

Secrete de viata


-Responsabilitatea presupune uneori duritate.

-Nu sunt pregatit sa fac prea multe compromisuri. Vine o vreme cand spun doar: ” Da-i drumul!”

-Niciodata sa nu iti lasi eul sa se apropie prea mult de functia pe care o ocupi, astfel atunci cand pierzi respectiva functie eul tau sa plece cu ea.

-Schimbati-va inainte sa fiti obligati sa o faceti.

-Nu stii ceea ce poti obtine pana cand nu incerci.

-Cercetati dincolo de suprafata lucrurilor. Nu dati inapoi doar pentru ca nu va place ce vedeti.

-Asezati adevarul si integritatea mai presus de orice.

-Curajul: o marca a unui bun conducator.

-Misiunea: motivul existentei.

-Planurile nu inlocuiesc munca. Oamenii sunt cei care duc la bun sfarsit activitatile.

-Detaliile va ajuta sa aveti o perspectiva de ansamblu.

-Detaliile dicteaza directia.

-Disciplina in detalii inseamna disciplina in executie.

-Vorbiti mai putin si actionati mai mult.

-Infruntati schimbarea mai degraba decat sa o controlati.

-Cautati mereu sa consolidati “factorul incredere”.

-Optimismul sporeste forta.

-Precizia, instinctul si ritmul sunt in egala masura necesare pentru a deveni extraordinar.

Vanzari la telefon


Fiecare traieste din vanzarea a ceva”. Robert Louis Stevenson

Vanzarea persuasiva, este crearea atenta a unui mediu in care persoanele care vor cumpara produsul tau sa poata lua o decizie buna si logica. Vreau sa nu uiti ca indiferent ce incerci sa convingi pe cineva, practic ceea ce faci este sa vinzi. Toata viata presupune o vanzare. Nu exista exceptii.

Te-ai intrebat vreodata cat de important este internetul pentru tine? Dar telefonul? Marele avantaj al internetului, este ca le permite oamenilor sa experimenteze comunicarea atunci cand vor ei. Pot citi asculta si viziona, in functie de preferintele pe care le au. Materialele audio si video, sunt doua dintre cele mai puternice arme ale tale de convingere in campania on-line.

Teleseminariile sau teletrainingul sunt cele mai simple moduri da a convinge un grup de oameni “in persoana” , fara sa fie nevoie sa calatoresti undeva pentru a-i intalni. Teleseminariile sunt diferite de o conferinta prin telefon traditionala prin faptul ca acesti oameni care te asculta sunt atrasi de ideile tale,de articolele tale, de materialele tale sau alta forma de exprimare a ta.

Cum sa fii devii expert in vanzari prin telefon? Daca jobul tau implica vanzarea de produse sau servicii prin telefon si esti inca la inceput de drum, te invit sa citesti in continuare articolul. In mod sigur sfaturile iti vor fi folos pe termen lung si la un moment dat ai sa ajungi chiar tu sa dai sfaturi altora despre cum sa fii in topul clasamentului de vanzari.

In primul rand trebuie sa constientizezi faptul ca o persoana capabila sa faca multe vanzari trebuie sa aibe intuitie, sa fie un bun ascultator, un bun orator si in acelasi timp o persoana sa “ghiceasca” starea psihologica in care se afla potentialul client in momentul in care se incearca o vanzare. De ce? Ai sa intelegi din cele de mai jos.

Cum sa faci vanzari prin telefon?

Ce trebuie sa faci ca sa faci vanzari multe

1. Ca sa vinzi trebuie sa iti “cunosti” clientul

Inainte de a-ti contacta prima data potentialul client trebuie sa fii bine informat. Daca potentialul tau client este o firma, trebuie sa afli unde isi are sediul, care este politica firmei, cu ce se ocupa in principal si in subsidiar. Daca potentialii tai clienti sunt persoane fizice, trebuie sa stii exact din ce patura sociala fac parte, iar de aici vei intelege mai bine si mai repede care le sunt nevoile, aspiratiile, care le sunt veniturile si posibilitatile financiare.

Practic, indiferent daca clientul tau este o firma sau o persoana fizica trebuie sa ii faci ad-hoc un “mini-profil psihologic”.

2. Momentul primului contact cu potentialul client

Indicat este ca momentul primului contact cu potentialul client sa il prinda intr-un moment in care acesta este dispus sa te asculte. Acest lucru nu se face la prima ora, insa nici dupa-amiaza tarziu cand oamenii sunt deja obositi, stresati si plictisiti de activitatile cotidiene.

Chiar daca din punct de vedere al orei momentul pare potrivit, daca sesizezi ca potentialul client nu este chiar intr-o dispozitie care sa il faca sa te asculte si sa “ti se deschida”, mai bine intreaba cand va fi liber ca sa poti reveni cu un telefon sau propune-i sa ii trimiti mai intai un email cu mai multe detalii si de-abia dupa aceea sa discutati mai multe “la obiect”.

Trimite un email cu detalii potentialului client, insa ai grija sa fie ingrijit. In nici un caz nu fa forward la ce ai trimis deja altor clienti, sau, mai rau, la ceva ce ti-a fost trimis tie. Sa contina numle si prenumele tau, numarul de telefon si adresa site-ului.

Ofera-i potentialului client toate detaliile pe care ti le-a cerut sau informatiile despre care crezi ca te vor ajuta sa vinzi. Ai grija ca emailul tau sa fie scris corect, fara greseli de ortografie.

Daca firma pentru care lucrezi nu are inca un site si emailul tau “de serviciu” este un email gratuit, de tip yahoo, gmail sau hotmail, mai bine nu trimite mesajul, mai ales daca ai gasit datele potentialului client pe siteul care ii apartine.

In acest caz mai bine trimiti un fax.

Folosirea emailurilor gratuite pentru realizarea de vanzari da o nota foarte proasta in ochii clientului, care isi va pune intrebari firesti cu privire la capacitatea financiara a fimei pe care tu o reprezinti, firma care nu este capabila sau dispusa sa aiba nici macar cateva adrese de email personalizate.

3. Promovarea produsului/serviciului pe care il vinzi

Pentru a fi profesionist in vanzarea unui produs sau serviciu trebuie sa il cunosti foarte bine, cu toate punctele lui forte, dar si cu minusurile pe care le are. Daca tu nu stii mai nimic despre ceea ce trebuie sa vinzi, orice intrebare logica si legitima din partea potentialului client te va prinde pe picior gresit si tu vei parea complet “iesita din decor” sau, mai bine zis, lipsita de profesionalism, pentru ca, practic, nici tu nu stii prea bine ce vrei sa vinzi.

Cu cat stii mai multe despre obiectul vanzarii, cu atat sansele sa stii sa il prezinti corect vor fi mai mari.

De exemplu, daca trebuie sa vinzi aspiratoare pentru hale industriale, aspiratoare care au nevoie de prize speciale si tu nu stii acest lucru, in momentul in care clientul te intreaba ce fel se realizeaza alimentarea cu electricitate si tu habar nu ai, vei lua o nota proasta care va duce la ratarea vanzarii. Fii corect si expune-i potentialului client punctele slabe ale obiectului vanzarii tale, insa inveleste totul in “ambalajul” partilor pozitive, al beneficiilor pe termeni lung pe care le poate aduce.

Insa si aici trebuie sa fii cat mai bine informat si sa stii exact cum si in ce conditii se pot obtine aceste beneficii.

Pune-ti in valoare obiectul vanzarii aratandu-i potentialului client de ce crezi tu ca are el nevoie de produsul sau serviciul pe care i-l poti oferi.

4. Cum sa iti “atragi” clientii si sa faci vanzari

Incercarea disperata de “a-i baga pe gat” clientului produsul sau serviciul tau duce de cele mai multe ori la esec. Oamenii s-au plictisit si nu mai cred in “cel mai tare produs de pe piata”, de reclamele agresive de la televizor sau din cutia postala. Vor pur si simplu cinste si onestitate. Ofera-le potentialilor tai clienti ceea ce isi doresc la nivel subconstient. Daca se ofera facilitati la plata, nu ezita sa expui acest lucru si sa il subliniezi din tonul vocii, fara a fi insa stridenta si obositoare. Foloseste in convorbiri un ton calm, ferm, nu fi un “robot” care repeta papagaliceste o lectie invatata pe de rost. O data cu “placa” pusa, potentialul client va simti faptul ca tu nu crezi in ceea ce vinzi. Iar daca tu nu crezi in produsul sau serviciul pe care il vinzi, acest lucru va trece prin inflexiunile vocii tale direct in mintea potentialului cumparator.

Nu trebuie sa cazi nici in cealelalte extrema, sa fii excesiv de arogant, ori excesiv de politicos, sau excesiv de apropiat. In toate aceste cazuri potentialul client se va intreba cine esti tu, persoana care vorbeste asa, in loc sa fie atent la informatiile pe care i le oferi.

Raspunde cinstit la intrebarile care ti se pun, chiar daca sunt neplacute pentru tine. Daca nu stii raspunsul, nu spune un sec “Nu stiu!”, ci este mult mai bine sa preferi o replica de genul “Ma voi informa si voi reveni cu informatii strict la obiect asupra acestor lucruri.” Si chiar asa trebuie sa si faci, nu doar sa o spui.

Secretul vanzarilor prin telefon nu consta in “bombardarea” potentialului client cu informatii inutile si irelevante, ci in expunerea cat mai cinstita si mai realista a beneficiilor pe care potentialul client le va avea daca va cumpara de la tine.

Mult succes in vanzari!

Despre inteligenta


Teoria inteligentei multiple a fost dezvoltata in anul 1983 de Dr. Howard Gardner, profesor la Universitatea Harvard. El sugereaza ca notiunea traditionala de inteligenta bazata pe IQ (coeficientul de inteligenta) are limitele ei si propune, in schimb, opt tipuri diferite de inteligenta care sa acopere o paleta mult mai larga a intelectului uman. Tipurile de inteligenta, cele 8 dimensiuni fundamentale ale conceptului de inteligenta multipla, potrivit teorie Dr. Gardner, sunt: verbala/lingvistica, logico-matematica, spatiala, kinestezica, muzicala, intrapersonala, interpersonala si naturalista. Ulterior, Dr. Gardner a introdus si tipul de inteligenta existentialista.

“Inteligenta este cel mai greu inalt produs al naturii, creatiunea cea mai rara sic cea mai pretioasa din cate exista pe lume” Arthur Schopenhauer.

Termenul de inteligenta provine din latinescul intelligere, care inseama a relationa, a organiza. Chiar terminologia cuvantului indica faptul ca inteligenta depaseste gandirea, care se limiteaza la stabilirea relatiilor dintre insusirile esentiale ale obiectivelor si fenomenelor si nu a relatiilor intre relatii. Cand vorbim despre inteligenta ca sistem complex de operatii care conditioneaza modul general de abordare si solutionarea celor mai diverse sarcini si situatii problematice, avem in vedere operatii si abilitati, cum ar fi: adaptarea la solutii noi, generalizarea si deductia, corelarea si integrarea intr-un sistem a partilor relative disparate, anticiparea deznodamantului si consecintelor, compararea rapida a variantelor actionale si retinerea celei optime, rezolvarea usoara si corecta a unor probleme cu un grad crescut de dificultate. Toate aceste abilitati releva trei caracteristici fundamentale ale inteligentei: 1 capacitatea ei de a solutiona situatiile noi, cele vechi, familiare, fiind solutionate cu ajutorul deprinderilor. 2 rapiditatea, mobilitatea si felxibilitatea ei. 3 adaptabilitatea adecvata si eficienta la imprejurari si circumstante. Inteligenta este o calitate a intregii activitati mintale, ca expresia organizarii superioare a tuturor proceselor psihice, inclusive a celor afectiv-motivationale.

Influenta sociala


Gustave Le Bon este cel care pune bazele teoriei despre comportamentul colectiv prin aparitia in 1895 a lucrarii “Psihologia multimilor”. Teoria sa despre comportamentul social se poate explica cel mai bine

Influentare & Comunicare

printr-un enunt de tip cauzal stimul – contagiune. Pentru a intelege mai bine trebuie sa pornim de la definitia data de autor multimilor: “Multimea este o reuniune de indivizi oarecare, indiferent de nationalitate, profesie sau sex, indiferent de imprejurari care ii aduna impreuna”. Inca de la aceasta definitie se poate intui cu usurinta conceptia lui Gustave Le Bon despre comportamentul multimilor pentru ca o astfel de reuniune cat se poate de eterogena nu va fi foarte greu de stapanit si dirijat.

1. INFLUENTA SOCIALA
Influenta sociala se defineste ca modul în care comportamentul individual este influentat de prezenta reala sau imaginara a altor persoane.
Cele mai multe studii iau în discutie trei tipuri de influenta sociala:
§ Conformitate vs. Independenta = o persoana se poate conforma normelor grupului sau îsi poate pastra independenta (comportându-se independent de acestea).
§ Complianta vs. Asertivitate = o persoana poate fi complianta la solicitarile pe care ceilalti i le fac sau poate sa fie asertiva (sa le refuze într-o maniera asertiva).
§ Obedienta vs. Sfidare = o persoana poate sa se supuna autoritatii celorlalti (sau a grupului) sau sa o sfideze.
Influenta sociala poate fi manifestata de o institutie, un grup sau o persoana.

1.1. CE ESTE COMUNICAREA?
Comunicarea este o componenta esentiala a vietii, componenta care trebuie sa fie înteleasa cât mai corect pentru a-si atinge scopurile. Pentru a stapâni comunicarea trebuie sa o întelegem, sa întelegem elementele ei de baza.
În esenta, comunicarea reprezinta schimbul unei particule dintr-o parte a spatiului în alta parte a spatiului, particula reprezentând subiectul comunicat: un obiect, un mesaj scris, o idee. Acest mod simplu de întelegere a esentei comunicarii conduce la urmatoarea definitie:
„Comunicarea reprezinta considerarea si actiunea de a deplasa un impuls sau particula de la un punct sursa, pe o anumita distanta, cu intentia de a reconstitui la un punct de receptie, un duplicat/copie si o întelegere a ceea ce a emanat de la punctul sursa.”
…..
Daca am face o asemanare cu chimia, am putea spune ca formula comunicarii este: cauza, distanta, efect, combinate cu intentie, atentie si reproducere/duplicare/copiere, toate combinate cu întelegere.
Aceasta formula magica deschide portile catre întelegerea partilor componente, putem vizualiza functiile fiecareia, putem întelege mai clar întregul.
…..
1.2. FACTORII COMUNICARII
Se pot defini doua unitati însufletite “A” si “B” considerate ca terminale. Prin terminal se întelege un punct care primeste, retransmite si emite comunicatii. În functie de aceste doua unitati si de relatiile care se stabilesc între ele, pot fi enumerati urmatorii factori ai comunicarii:
• Pentru a exista o comunicare este necesar ca in “A” sa existe o intentie care se va transforma la “B” in atentie, iar pentru a se realiza o comunicare este necesar ca in “B” sa apara o duplicare a ceea ce s-a intamplat in “A”.

Lipsa Actiunii


Lipsa actiunii este fatala. “Sa vedem partea plina a paharului!” Aceasta criza sau mai bine zis psihocriza, genereaza si o noua energie, spirit de aventura, creativitate, inovatie, deschizand, in principiu, noi oportunitati. Viziunea specialistilor asupra noii structuri economic-sociale se circumscrie urmatoarelor caracteristici:

-Crizele economice sunt procese naturale ale economiei capitaliste, ce ofera posibilitatea renasterii si aparitiei unui nou model economic.

-Dupa criza actuala, economia mondiala, va arata altfel, modelul iresponsabil si neglijent de pana acum urmeaza sa dispara treptat.

-Noua economie va fi mai atenta cu resursele si mai responsabila cu natura, oamenii devenind mai precauti economisind mai mult.

-Procesele de supraevaluare sau cheltuire a unor bani bazati pe promisiuni referitoare la viitor vor fi controlate mai atent.

-Industriile care probabil vor avea cele mai putine probleme vor fi: cea alimentara si energetica.

-Sfera financiara va fi un instrument de lucru si nu un factor de dominatie a economiei reale.

-Castigatorii crizei vor fi acele firme, care mizeaza pe o strategie de reinventare, punand accent pe performanta angajatilor si mai ales pe consolidarea relatiilor cu clientii.

Lipsa banilor din economie va fi suplinita de increderea dintre firma si clienti, respectiv dintre partenerii de afaceri si angajatii companiei, astfel ca in lipsa capitalului financiar sa se poata supravietui numai prin utilizarea capitalului social.

Vor supravietui cei care vor fi capabili sa genereze capital social si sa-l transforme in capital economic.

Sunt alaturi si ii sustin pe cei care vad acum mai degraba oportunitati decat primejdii, neinsemnand sa fim inconstienti, ci sa mizam pe bucuria succesului obtinut in urma unei mari provocari.

Acum cel mai risacnt este “sa stai si sa astepti… vezi ce se intampla” pentru ca in acest caz lipsa actiunilor poate fi fatala la fel ca si atitudinea depresiva, deznadajduita sau chiar total negativa.

Optimismul si Motivatia


Zi de zi, nenumarati oameni se gandesc cu pesimism la viitorul lor, si din pacate, multi dintre ei nu beneficiaza de un mediu pozitiv sau de sprijin din partea semenilor. Daca esti incurajat de persoane pozitive si fericite si iti place ceea ce faci, inseamna nu doar ca duci o viata fericita, ci ca esti mult mai eficient si poti trai mai mult. Studiile stiintifice au demonstrat ca persoanele, care au o atitudine pozitiva, care pun pasiune in ceea ce fac si au vise de indeplinit traiesc cu 8-10 ani mai mult decat restul. Un alt beneficiu al optimismului, este respectul de sine, care la randul sau, te poate ajuta sa atingi succesul in tot ceea ce vrei sa realizezi. Pentru a ne pastra o atitudine pozitiva, este important sa evitam gandurile si sentimentele negative. Cei care isi pot schimba gandurile isi pot schimba si viata. In aceasta perioada, poate putin mai dificila, oamenii au nevoie mai mult ca oricand, de persoane optimiste, de resurse pentru a trece la actiune astfel incat sa isi imbunatateasca perspectiva de ansamblu asupra vietii.

Voi toti cei care cititi acest site, intuiesc ca aveti o atitudine pozitiva si sunteti optimisti, precum spune si Winston Churchill: “Pesimistul vede dificultatea in fiecare oportuinitate; optimistul vede oportunitatea in fiecare dificultate.”

Optimismul si sanatatea. O serie de studii recente au demonstrat ca persoanele optimiste si cu o atitudine pozitiva prezinta un risc redus de aparitie a bolilor si sunt in general mai sanatoase decat restul. Ca efect al gandurilor noastre, diferiti hormoni sunt eliberati in fluxul sanguin. Aceste substante ne pot influenta nivelul de energie, dispozitia si starea de spirit generala, avand astfel un impact important si asupra performantei noastre de la locul de munca si de acasa. Nu exista nici un dubiu ca mintea si corpul sunt indispensabile: gandurile ne pot influenta organismul si invers. De asemenea, aceasta inseamna ca ne putem modela cum dorim viata si viitorul.

Secretul Fericirii

-Accepta trecutul si “inchide” poarta acestuia.

-Traieste prezentul cu satisfactie.

-Indreapta-te spre viitor cu o atitudine pozitiva.

-Incepe sa faci pasi concreti catre o viata mai sanatoasa si mai prospera.

Sunt convins ca deciziile de acum ne influenteaza viitorul. Nu trecutul ne determina viitorul, ci doar gandirea noastra pozitiva si pasii siguri pe care am hotarat sa ii facem.

Secretul Succesului in Afaceri. Optimistii sunt deschisi la noile oportunitati si vad partea plina a paharului. Iar ceilalti vad si simt acest lucru si sunt atrasi de persoanele optimiste si motivate. Daca esti optimist, din experienta iti spun ca oamenii te vor considera atargator, iar acesta calitate o poti folosi in afacerea ta. Atitudinea si comportamentul pozitiv te ajuta, nu doar sa iti atingi scopurile personale, ci in acelasi timp te fac sa te simti foarte bine.

Importanta dorintei de a invinge. Astazi tot mai multi experti in domeniu, considera ca succesul nu este doar rezultatul dorintei de a invinge, ci al dispozitiei indispensabile, de a face tot ce iti sta in putinta pentru a-l atinge. Cei care isi doresc sa cunoasca succesul trec imediat la actiune, au o atitudine poztiva si sunt motivati.

Doar persoanele cu o motivatie interna puternica si capacitatea de a lua decizii ferme si de a actiona catre telul care si l-au stabilit vor cunoaste succesul. Cu alte cuvinte daca gandurile noastre, reusesc sa ne activeze emotiile, nimic nu ne poate oprii sa trecem la actiune. Prin urmare, primul pas pe care trebuie sa il facem este sa avem o imagine cat mai clara, despre unde am vrea sa ajungem, in cat timp vrem sa realizam si cum va fi cand vom reusi sa ajungem unde ne-am propus.