STRESUL - o gravă ameninţare la adresa sănătăţii

Oricare ar fi cauzele stresului, condusul printr-un trafic infernal, relaţiile tensionate din familie ori de la locul de muncă sau orice altceva, se pare că stresul există de când lumea.
Stresul nu este în sine ceva rău. El ne poate pregăti, de exemplu pentru a depăşii o încercare. În situaţiile în care le este ameninţată viaţa, stresul îi determină pe unii să realizeze lucruri de care nu s-ar fi crezut în stare. În plus, când trebuie să ne achităm de o sarcină importantă, stresul poate genera creşterea nivelului de adrenalină în corp, iar astfel reuşim să ne achităm la timp de ea.
Probleme apar însă când stresul este continuu, iar corpul nostru nu se mai poate relaxa. În opinia unei cercetătoare, stresul este principala ameninţare la adresa sănătăţii şi bunăstării noastre. Dacă simţiţi că aţi ajuns la capătul puterilor sau doriţi să nu ajungeţi în aceasta situaţie, probabil că vă intrebaţi: Oare pot face ceva pentru a reduce stresul?

Stresul şi efectele lui asupra noastră

Lucrurile stau însă cu totul altfel dacă vă confruntaţi cu o situaţie stresantă de lungă durată. În acest caz, anxietatea, tensiunea musculară, tensiunea arterială ridicată şi problemele digestive inerente nu vor dispărea atât de repede. De fapt, tot mai mulţi oameni constată că sunt într-o permanentă stare de stres. De pildă, mulţi se simt prizonierii unui loc de muncă ce nu le aduce nici o satisfacţie. Dar care sunt efectele stresului asupra corpului şi, implicit asupra sănătăţii noastre?

Cum reacţionează corpul la stres
Dr. Arien van der Merwe, specialistă în domeniu, descrie cum reacţionează corpul uman la stres. El intră instantaneu în acţiune, producând o avalanşă de neurotransmiţători şi hormoni ai stresului ce pătrund în fiecare organ şi sistem şi le pregătesc pentru starea de urgenţă.
Prin urmare, suntem gata să acţionăm, dar într-un mod ieşit din comun. toate simţurile noastre, între care văzul, auzul şi pipăitul, sunt în alertă. Creierul reacţionează imediat, iar glandele suprarenale secretă hormoni puternici, sporind activitatea muşchilor, precum, precum şi a inimii, a plămânilor şi a altor organe pentru a acţiona în situaţia stresantă apărută.
Reacţia corpului la stres ne poate chiar salva viaţa, cum ar fi când sărim din calea unei maşini ce se îndreaptă cu viteză spre noi. Lucrurile sunt însă diferite când stresul persistă.

Când stresul devine un duşman
Ce se întâmplă când corpul este într-o permanentă stare de alertă? Muşchii rămân tensionaţi, pulsul şi tensiunea arterială sunt ridicate, iar nivelul colesterolului, al grăsimilor, al zaharurilor, al hormonilor şi al altor substanţe chimice din sânge nu scade. Valorile constant ridicateale acestor substanţe pot provoca mari daune organelor importante. Cu ce consecinţe?
Pot apărea dureri de spate, dureri de cap, spasme musculare la nivelul gâtului şi tensiune musculară. Potrivit unor medici, aceste simptome sunt adesea asociate stresului cronic. Stresul constant este un impediment în calea creativităţii şi a productivităţii, înăbuşită entuziasmă şi, totodată, afectează relaţiile cu alţii. Poate duce la apariţia sindromului colonului iritabil, a diareii şi a spasmului esofagian. Lucru şi mai grav, stresul cronic poate cauza accident vascular cerebral, infarct, insuficienţă renală, afecţiuni cardiovasculare şi diabet. În prezenţa stresului, aceste probleme se pot agrava.

Aşadar aveţi grijă şi încercaţi cât mai mult sa stăpâniţi stresul.